Ce este ”dislipidemia”?
Unul dintre cei mai frecvenți factori de risc pentru bolile cardiovasculare este nivelul crescut al colesterolului din sânge, sau “dislipidemia”.
În secolul nostru, dislipidemiile sunt tot mai des diagnosticate din cauza modificării stilului de viață al omului modern. Alimentația de tip fast food, carnea roșie, carnea procesată, care predomina în regimurile alimentare actuale conțin cel mai mare nivel de grăsimi saturate.
De asemenea sedentarismul este un factor extrem de important în metabolismul lipidelor.
Limitele valorilor normale ale colesterolului seric împreună cu fracțiunile de colesterol (LDL și HDL) s-au modificat mult în ultimii 30-40 de ani. Acest lucru este datorat dezvoltării medicinei bazate pe dovezi, cea care impune stabilirea acestor limite în vederea reducerii riscului de deces prematur prin evenimente majore cardiovasculare
Colesterolul are multe roluri în organismul uman:
- este principala sursă de energie
- oferă protecție celulelor față de mediul înconjurător fiind principalul constituent al membranelor celulare
- este sursa din care se sintetizează majoritatea hormonilor sexuali și a vitaminei D
- intervine în digestie fiind materia prima pentru producere de bilă
Totuși, aflat în exces, acesta este transformat la nivel hepatic în fracțiuni de colesterol, pentru a forma ulterior depozite de energie. Cea mai cunoscută fracțiune este LDL colesterolul – o moleculă mică, ușor absorbabilă la nivelul stratului intern al vaselor, acolo unde există leziuni mici, formând treptat leziuni aterosclerotice (adică depuneri de colesterol). Aceste modificări, care sunt de tip inflamator, duc în timp la îngustarea lumenului vascular și complicații de tip ischemic, adică înfundarea vaselor de sânge și consecutiv la infarctizarea lor (moartea celulara). În funcție de locul unde se produce infarctul discutăm de infarct miocardic, cerebral (accident vascular), renal (afectează funcția renală), al vaselor periferice (arterită), al vaselor retiniene (afectarea vederii), etc.
Metodele naturale de reglare ale profilului lipidic sunt:
- Alimentația sănătoasă cu evitarea grăsimilor de origine animală și a grăsimilor saturate (mezeluri, dulciuri, carne roșie, maioneză, etc).
- Consumul predominant de grăsimi de origine vegetală, nesaturate: ulei de măsline, avocado, nucifere neprăjite.
- Consumul de 3 ori pe săptămână de pește , precum și consumul predominant de carne slabă de pasăre.
- Aportul crescut de legume și fructe proaspete, în medie aproximativ 200 de grame pe zi.
- Înlocuirea cerealelor rafinate cu cereale integrale.
- Reducerea consumului de zahăr.
- Creșterea efortului fizic la cel puțin 30 de minute pe zi, cu predominanța efortului de tip aerob.
Sunt foarte multe situații în care, în ciuda schimbării stilului de viață, nivelul colesterolului total se menține ridicat. În aceste cazuri este necesar sa vă adresați medicului pentru stabilirea indicației de tratament hipocolesterolemiant (de scădere a colesterolului)
Este foarte important de reținut că valorile țintă ale fiecărui individ pot varia semnificativ în funcție de un număr considerabil de factori:
- vârsta pacientului.
- istoricul familial.
- asocierea altor factori de risc (ex: fumatul).
- alte afecțiuni asociate (afecțiuni cardiovasculare, diabet, accidente vasculare).
Tratamentul cel mai comun pentru dislipidemie o reprezintă statinele. Din păcate, în spațiul public, deși există și câteva informații corecte cu privire la statine, avem de-a face și cu multe inexactități cu privire la beneficiile și reacțiile adverse ale acestei clase de medicamente.
Statinele sunt cunoscute colocvial drept “medicamentele care scad colesterolul și fac rău ficatului”. Tocmai din această cauză sunt obligatorii câteva precizări. Statinele scad valorile colesterolului total, al LDL colesterolului, al trigliceridelor, acesta fiind scopul principal pentru care au fost lansate pe piața farmaceutica. Ulterior, s-au observat și alte efecte benefice, unele poate mai importante, motiv pentru care au devenit obligatorii în terapia primară și secundară din evenimentele ischemice (așa zisele efecte peliotrope): efectul antiinflamator, (scade intensitatea proceselor de ateroscleroza), reduc și stabilizează plăcile de aterom deja formate, ameliorează filtratul glomerular (funcția renala).
Cele mai frecvente reacții adverse includ: dureri musculare ( 1 pacient din 10 acuza dureri musculare, se remit la întreruperea tratamentului), creșterea tranzitorie a valorilor enzimelor hepatice, dar și dureri de cap, amețeli, greața, constipație sau diaree.
E bine de știut că toate aceste efecte sunt reversibile la întreruperea tratamentului și pot fi ușor manageriate de medicul specialist. Mai mult decât atât, în absolut toate situațiile când sunt prescrise, beneficiile aduse de statine sunt mult mai mari decât reacțiile adverse, scăzând semnificativ mortalitatea de cauza cardio -vasculară.
