Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 1 miliard de persoane se reapucă de dietă o dată la 3-4 luni, deoarece dietele funcționează neurofiziologic pe termen scurt, dar și pentru că suntem așa de tare încurajați să vrem să fim slabi, să mâncam fast-food sau să renunțăm la reguli alimentare de bun simț în context social. În plus , toată lumea crede că se pricepe la slăbit.
Dar capacitatea ta de a arde grăsimi scade dacă te înfometezi, dacă nu consumi suficiente glucide și proteine, dacă ai tulburări de somn, depresie, dormi cu TV aprins, dacă consumi antibiotice și antiinflamatoare, dacă ai colon iritabil sau dacă nu mai ești în stare de nimic jumătate de zi după un efort intens.
Mușchii atrofiați intră în haine mai mici, în timp ce procentul de grăsime al tău crește, și vei ajunge să nu îți mai poți măcar menține greutatea, devenind un dependent de diete. Și ce urmează? Mai întăi vei mânca mai puțin, că să nu te îngrași, dar nu vei slăbi. Apoi vei mânca și mai puțin, și vei vedea că începi să te îngrași. Apoi vei renunță să mai mănânci puțin, pentru că oricum nu slăbești, cu gândul că de mâine te vei apuca de o dieta și mai drastică. Însă biologic, aceata ipoteza nu există. Ce mănânci acum, acum e metabolizat și tranformat în grăsime. Nu mâine.
Cu cât în istoricul tău ai ținut diete peste diete, cu atât se pierde capacitatea de a slabi și de a te antrena să mănânci normal.
Aici intervine nutriționistul, care „îți leagă șireturile când tu nu mai știi să o faci singur”.
Și daca, că adult , îți permiți să faci ce greșeală vrei, pentru că e decizia ta asupra propriului corp, când vine vorba de copil, gândește-te de 10 ori. Ca părinte, tot ce poți face pentru copilul tău este să investești: timp, dragoste și cunoștințe.
Nutriția pediatrica susține sănătatea copiilor începând chiar din burtica gravidei, până la adolescență. Este simplu de aplicat o data ce înțelegi că părinte ce ai de făcut și ce ai de evitat, doar că trebuie să înțelegi ce este cu adevărat științific corect pentru copilul tău, și care sunt doar păreri personale.
Hipocrate, spunea acum două milenii că ”depindem de hrană pentru a trai, dar alimentația nepotrivită duce la îmbolnăvire”. Acest lucru ramâne la fel de adevărat în epoca nanotehnologiei, a supervitezei sau a alimentelor modificate genetic, iar legătura dintre nutriție în boli precum diabet, boli cardio-vasculare, oncologice, guta e studiată până la nivel de predispoziție genetică, dând ramuri noi medicale precum nutriție genetică, nutrigenomica, nutrigenetica.
Dar până la pastile și leacuri magice, încercate permanent cvasiconstant, ce ar fi să revenim la normalitate? Dacă nu ar fi existat termenul de „diete”, cum am fi mâncat?
AUTOR: Dr. Aurora Caracostea, Medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, dietetician
